În bucătăria europeană, în special cea franceză sau italiană (regiuni cunoscute prin soiurile de trufe atât albe cât şi negre şi cu o tradiţie îndelungată în culegerea, comercializarea şi prepararea lor), acestă ciupercă destul de neaspectuoasă ocupă un loc privilegiat devenind marcă a gastronomiei fine, scumpe, a modului în care gustul ei aparte poate înnobila un preparat simplu, şi nu în ultimul rând pune la încercare talentul bucătarului de a doza şi armoniza gustul unui preparat cu trufe.